web analytics
Zilele ESS 2016

Manifestul pentru Economie Socială este prezentat candidaților la Primăria Timișoara

În data 17 mai 2016, Mihaela Vețan, președinta asociației CRIES a participat la dezbaterea organizată cu candidații la Primăria Timișoara, Tinerii întreabă. Aceasta a participat la grupul de lucru Incluziunea socială, în cadrul căruia a adus în atenția candidaților tematica economiei sociale și cum poate fi susținut acest domeniu printr-o politică publică locală.

Participanții în alegerile locale au fost invitați să se exprime până la data de 27 mai 2016 dacă sunt de acord cu propunerile prezentate prin Manifestul pentru Economie Socială.

TION.ro: Față în față cu tinerii timișoreni


Ziua Comerțului Echitabil s-a sărbătorit pentru al 8-lea an consecutiv la Timișoara

Sâmbătă, 14 Mai 2016, mai multe organizații neguvernamentale și voluntari au celebrat Ziua Mondială a Comerțului Echitabil, zi cu care se pune în evidență impactul pozitiv pe care comerțul echitabil îl are la nivel global.

În Timișoara au fost organizate mai multe evenimente, dintre care amintim:

- 09.00-11.00: degustare gratuită de cafea echitabilă, oferită de Reciproc Cafe;
- 10.00-14.30: ateliere creative pentru copii: desen cu creta pe asfalt și atelier de reciclare creativă. Atelierul de reciclare creativă este organizat de Asociația Il Giocattolo;
- 12.30: flash mob – Fii agent al schimbării!;
- 19.00: concert aniversar cu Marion Krautner, Mihai Pascu, Mircea Tihu, David Rogojan.


Manifest pentru economia socială

La finalul conferinței Economia socială și solidară – soluții colective pentru o societate incluzivă (12-13 mai 2016) participanții au elaborat un document adresat candidaților la Primăria Timișoara, prin care s-au prezentat măsuri concrete de suport ale economiei sociale de către autoritățiile locale.

Manifestul economiei sociale a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă, organizată în data de 13 mai a.c., fiind explicitate cele 5 propuneri de suport al economiei sociale:

1. introducerea de clauze sociale și de mediu în achizițiile publice în vederea contractării de produse și servicii dezvoltate de întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de inserție;
2. acordarea de subvenții sociale pentru persoanele angajate în întreprinderile sociale de inserție;
3. dezvoltarea unui HUB SOCIAL, care să faciliteze o dezvoltare integrată a domeniului;
4. previzionarea anuală a unui buget pentru organizarea în luna Mai a unor activități de promovare a economiei sociale
5. acordarea unor burse de studiu și cercetare pentru economie socială și solidară.

MANIFEST PENTRU ECONOMIE SOCIALĂ (pdf)


Galerie foto: Conferința Economia socială și solidară – soluții colective pentru o societate incluzivă, 12-13 mai 2016


De ce economia socială în România? Campanie lansată de asociația CRIES

There are many good reasons to build a social economic system which is not based on profit and growth as its primary (and sometimes only) goals and movers. I will only cite a few, but we could really go on for a long time.

The first reason is that we need to bring finance and economy back to their original function, that is to be at the service of society, of our communities, of the fulfillment of the needs and rights of all people and not in the interest of a small group of privileged people. To do this, we need to have different measurements of success and a different vision of the “Market”, be it at the local level, national or European.

The second reason is that building cooperative (instead of competitive), fair and socially / environmentally responsible enterprises is important, very important, but not sufficient. What we need to do – and what SSE is all about – is to network them among each other and with the “consumer” community, to create resilient circuits that collaborate in an integrated way for a sustainable and resilient way of living. Or what the Latin Americans call “bem viver” (well-living). It’s what we can call social solidarity economy networks or districts.

Third reason: by nurturing local, fair and shared / collaborative initiatives, we grow communities with an economic system they democratically own, that gradually feeds the Market and Market State less and therefore takes power out of it.
All of this is already happening in many places and at different levels. We need to connect it at the European level by mutual support.

E important să vorbim și să acționăm în economia socială pentru că este nevoie ca economia să devină mai mult legată de oameni și nu atât de mult de profit.

Economia socială are puterea de a pune în lumină dezechilibrele care există la nivel global, reușește să evidențieze practici economice absurde. Economia socială oferă exemple concrete despre cum ar putea fi un sistem economic, care își propune să respecte oamenii și mediul înconjurător. De cele mai multe ori, marile afaceri au devenit profitabile (și modele respectabile pentru alții) pentru că și-au externalizat costurile față de muncitori, comunitățile în care activează, față de societate și generațiile viitoare.

Nu sunt atât de idealistă să cred că economia socială și solidară va deveni un model dominant, dar cred cu tărie că va folosi tot mai mult ca sursă de inspirație și aspirație, că va reuși să producă schimbări în modul în care sunt gândite și construite afacerile, de azi și de mâine.

De ce e important să vorbim despre economie socială în România? Raluca Ouriaghli aduce în discuție legătura dintre economie socială și combaterea sărăciei:

Este important să vorbim de economie socială în România pentru că acest sector pleacă de la nevoi socio-economice existente și aduce răspunsuri și soluții concrete unor probleme precum sărăcia și excluziunea celor mai defavorizați: 41.7%din populația totală a României sunt persoane în risc de sărăcie și excluziune, România fiind însă și țara cu cel mai mic procent din PIB investiți în protecție socială și incluziune – doar 16%.

Completăm răspunsurile la întrebarea De ce e important să vorbim de economie socială în România cu perspectiva lui Michele Coletto, speaker la conferința Economia socială și solidară – soluții colective pentru o societate incluzivă , 12-13 Mai 2016, Timișoara:

E’ importante parlare d’economia sociale anche in Romania, e non solo, perchè nell’era globalizzata siamo tutti coinvolti, ergo è necessario coscientizzare le persone verso un consumo critico ed una produzione eco-sostenibile dissipando l’alienazione della richezza alimentata da una bieca produzione votata allo sfruttamento; soprattutto perchè dobbiamo lasciare alle future generazioni un mondo in cui sia ancora possibile viverci.

Adriana Formenti, care a devenit cunoscută prin gusturile fine ale brânzeturilor pe care le realizează împreună cu Gabi și Petronela, ne împărtășește viziunea ei despre cum ar putea fi dezvoltat sectorul de economie socială în România:

Putem dezvolta economia socială dacă vom mediatiza mai mult proiecte care există deja în acest domeniu. Este important totodată să contribuim la dezvoltarea culturii respectului față de diversitate și ideea volontariatului. Voluntariatul este foarte important pentru dezvoltarea domeniului de economie socială.

Lucas Molinier răspunde și el la întrebarea De ce e important să vorbim de economie socială în România?

Parler d’économie sociale en Roumanie et/ou en Europe contribue à rétablir des grands déséquilibres sur le marché de l’emploi tels que le chômage, l’instabilité des emplois ainsi que l’exclusion des personnes sorties du monde de l’emploi et de la vie sociale.

Economia socială este un domeniu fascinant, spune Roxana Damaschin. Răspunsul complet la întrebarea De ce e important să vorbim despre economie socială în România poate fi citit mai jos:

E un domeniu fascinant, în care cred că se combină ceea ce e mai bun din cele doua lumi, cea a ONG-urilor și a afacerilor. Problema principală e că, deși lumea se dezvoltă, mulți oameni sunt lăsați în urmă, și asta peste tot, nu doar în România. Multe persoane din grupuri marginalizate nu au acces la educație, la locuri de muncă decente, la surse de venit sigure.

Economia socială și întreprinderile sociale includ aceste persoane – sunt, de fapt, lansate cu scopul de a le rezolva problemele sociale care le țin departe de activitățile economice obișnuite – și duc la spargerea cercului vicios al sărăciei. Tocmai pentru abordarea pe termen lung și pentru oferirea de oportunități egale cred că trebuie să vorbim tot mai mult despre economia socială.

De ce e important să vorbim de economie socială în România?

Romania este una din tarile cu cea mai mare rata a saraciei si inegalitatii din Uniunea Europeana, dar si cu cel mai redus nivel de educatie financiara. Economia sociala poate sa construiasca si chiar construieste o alternativa la aceasta realitate pornind de jos in sus. In anul 2010 am participat la un stagiu intr-un district cooperatist italian – Trentino si am avut revelatia acestui model de intreprindere.

Dupa, alaturandu-ma cercetatorilor acestui sector am descoperit ca in Romania, desi prafuit si cumva obscur, avem un sector cooperatist care a supravietuit regimului comunist si evolutiilor capitaliste salbatice, respectandu-si valorile, mai ales in sectorul credit.

In mediul rural cooperativele de credit / bancile cooperatiste – care cumuleaza aproximativ 660.000 de membri – sunt de multe ori singurul furnizor de servicii financiare, alaturi de casele de ajutor reciproc din Romania, echivalentul uniunilor de credit din lumea anglo-saxona – adunand aproximativ 2,5 milioane de membri in majoritate nebancabili, mai ales in mediul urban. Cred ca acolo sunt o parte din rezervele noastre ascunse de capital social.


Programul Conferinței Economia socială și solidară – soluții colective pentru o societate incluzivă, 12-13 mai 2016

Descarcă programul conferinței în format pdf


Zilele economiei sociale și solidare la Timișoara

Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare în colaborare cu partenerii săi naționali și internaționali vor organiza în săptămâna 09-14 mai Zilele Economiei Sociale și Solidare la Timișoara.

Activitățile sunt organizate prin colaborarea mai multor organizații neguvernamentale și voluntari, după cum urmează:

- 09 mai 2016, ora 20.00, Mărășești 14, Reciproc Café – un an de activitate al primei cafenele sociale din Timișoara. Bufet aniversar;

- 10 mai 2016, ora 19.00, Mărășești 14: Teatru de păpuși pentru copii, Gruffalo;

- 12-13 mai 2016, orele 10.00-17.00, Ambasada, strada Anton Seiller, nr 2, conferință Economia socială și solidară – soluții colective pentru o societate incluzivă (programul complet este disponibil la http://www.cries.ro);

- 14 mai 2016, Mărășești 14, Ziua Mondială a Comerțului Echitabil – activități aniversare.

“Economia socială și solidară reprezintă un sector emergent în România. Cu toate acestea, putem întâlni inițiative de succes în aproape toate domeniile de activitate: de la ateliere de reciclare, brutării, ferme agricole până la cafenele sociale și spații culturale. Este important ca societatea civilă să cunoască aceste inițiative, care este impactul pozitiv pe care acestea îl au în comunitate, modalități de achiziționare de produse și servicii realizate de acestea.” (Mihaela Vețan, președinte Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare)