Bine m-aţi citit!

 

Cu ultimul clic, tocmai ce m-aţi deschis!  Eu sunt primul număr al newsletter-ului lansat de CRIES în cadrul proiectului Modele de bună practică în domeniul incluziunii sociale. Obiectivul meu este să vă aduc în atenţie aspecte relevante ale muncii echipei de implementare, de-a lungul celor 3 ani de derulare, să facilitez contacte şi parteneriate, să contribui la crearea unei reţele de organizaţii active în domeniul Economiei Sociale, nu doar în România, ci chiar la nivelul Europei!

Aşa că vă inivit să mai staţi câteva minute cu mine, să vedeţi ce am de spus.

Gigabaiţi de mulţumiri!

 

CRIES? Cine este CRIES?

 

CRIES - Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2009, în urma unui proces consultativ de implicare a reprezentanţilor comunităţii locale din Timişoara. Membrii fondatori ai asociaţiei sunt organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni ai Timişoarei, interesaţi de dezvoltarea unor acţiuni transversale în vederea promovării economiei sociale şi solidare.

CRIES marchează drumul de la un proiect la o structură locală, organizaţia propunându-şi să consolideze iniţiativele etice şi solidare demarate cu ocazia proiectului Timişoara - teritoriu responsabil pentru coeziune socială şi dezvoltare durabilă, iniţiat în anul 2007 de către Consiliul Europei şi Platforma Europeană IRIS. Platforma Europeană IRIS reprezintă un spaţiu de dialog şi de cooperare între diferite reţele europene şi internaţionale din aria iniţiativelor etice şi solidare: finanţarea responsabilă (FEBEA şi INAISE), comerţul echitabil (IFAT), consumul responsabil (ASECO), parteneriatul local producător-consumatori (URGENCI), întreprinderile de inserţie socială (ENSIE). Platforma se bucură, de asemenea, de colaborarea constantă şi de sprijinul unor parteneri instituţionali precum Consiliul Europei şi Provincia Autonomă Trento (Italia).
La baza activităţii asociaţiei CRIES se află convingerea că problematica actuală a sărăciei şi excluderii sociale impune extinderea sferei responsabilităţi individuale şi colective, atât în spaţiul public, cât şi în cel privat. Acesta este motivul pentru care activitatea CRIES se desfăşoară pe 2 niveluri importante de intervenţie: instituţional (prin promovarea de politici publice sustenabile) şi comunitar (prin promovarea de iniţiative cetăţeneşti).


Obiectivele CRIES
a) creşterea capacităţii actorilor instituţionali, sociali şi economici de a acţiona în domeniul economiei sociale, al economiei solidare şi al dezvoltării durabile;
b) creşterea implicării cetăţenilor în promovarea, dezvoltarea şi consolidarea iniţiativelor etice şi solidare din domeniul finanţării etice şi solidare (a consumului responsabil, comerţului echitabil etc.);
c) facilitarea incluziunii sociale active şi a integrării profesionale a persoanelor marginalizate social, prin promovarea unor forme de intervenţie specializate (de exemplu: întreprinderi sociale, întreprinderi de inserţie, cooperative sociale sau alte forme de organizare din domeniul economiei sociale).

Principalele acţiuni şi demersuri dezvoltate de CRIES până în prezent:
§ dezvoltarea în România a parteneriatului ASAT – Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti în favoarea micilor producători de proximitate
(www.asat.ecosapiens.ro);
§ dezvoltarea primei platforme on-line de promovare a comerţului echitabil în România şi organizarea unor evenimente de informare şi sensibilizare (www.comert-echitabil.ro);
§ promovarea conceptului de întreprinderi sociale de inserţie pentru persoanele marginalizate pe piaţa muncii şi organizarea unor workshop-uri de specialitate;
§ dezvoltarea indicatorilor de bunăstare în colaborare cu cetăţenii din Timişoara.

 

Modele de bună practică în domeniul incluziunii sociale

scurtă prezentare

Proiectul Modele de bună practică în domeniul incluziunii sociale este dezvoltat de către CRIES în parteneriat cu Platforma Europeană IRIS, Institutul Intercultural Timişoara, Serviciul APEL şi Integra România. Proiectul este co-finanţat prin Fondul Social European şi este prevăzut să se deruleze în perioada 2010-2013, în 5 regiuni de dezvoltare: Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est.

Un obiectiv principal al proiectului este analiza modului în care economia socială poate contribui la promovarea incluziunii sociale şi dezvoltarea unei societăţi echitabile. În acest sens, vom identifica şi promova iniţiative din domeniul economiei sociale şi solidare care au potenţial de generare de locuri de muncă sustenabile, precum şi de dezvoltare a coeziunii sociale la nivelul comunităţilor locale.

Alegerea partenerilor şi experţilor din cadrul proiectului are la bază înţelegerea caracterului multidimensional al economiei sociale precum şi necesitatea unei abordări transversale în vederea dezvoltării unui cadru favorizant iniţiativelor de economie sociale. Partenerii CRIES au expertiză în domeniul economiei sociale, în dezvoltarea de servicii de specialitate pentru persoane vulnerabile social, precum şi în promovarea democraţiei participative şi a responsabilităţii comunitare.

La nivel naţional vor fi dezvoltate opt Grupuri Locale de Acţiune, membrii acestora beneficiind de servicii de formare, de consultanţă şi coaching în vederea implementării de proiecte inovative, axate pe crearea de locuri de muncă în domeniul economiei sociale şi solidare.

Principalele rezultate ale proiectului

1) dezvoltarea unei Platforme europene pentru promovarea transferului de competenţe în domeniul incluziunii sociale, cu accent asupra economiei sociale şi solidare

2) realizarea unui Document cadru cu privire la potenţialul de dezvoltare a economiei sociale şi solidare în România şi posibile scenarii de dezvoltare

3) dezvoltarea unui Ghid adaptat de bune practici în domeniul incluziunii sociale, cu accent asupra economiei sociale şi solidare

4) dezvoltarea a 8 Grupuri Locale de Iniţiativă, alcătuite din minim 160 de actori, ce devin membri ai parteneriatului transnational

5) dezvoltarea unei curricule de formare Metode practice de intervenţie în domeniul incluziunii sociale

6) formarea a minim 160 de membri ai parteneriatului transnaţional privind implementarea de proiecte inovative în domeniul economiei sociale şi solidare

7) dezvoltarea unor schimburi de experienţă complexe în cadrul parteneriatului transnaţional

8) sprijin în elaborarea şi implementarea unui număr de 8 proiecte inovative în domeniul incluziunii sociale, cu accent asupra economiei sociale şi solidare.

 

NOUTĂŢI

 

Prima întâlnire internaţională a grupului de think-tank în domeniul economiei sociale

 

În cadrul proiectului s-a constituit un grup pilot de think-tank în domeniul economiei sociale, care este format din experţi internaţionali (membri ai Platformei IRIS) precum şi din experţi români, care au expertiză în activitatea de inserţie socio-profesională a grupurilor vulnerabile.

 

Principalul rol al grupului de think-tank este de a identifica un set de măsuri şi instrumente specifice economiei sociale, care au un potenţial ridicat de multiplicare în condiţiile socio-econimice actuale din România

 

În cadrul primei întâlniri a grupului au fost avute în vedere următoarele aspecte:

  • definirea şi înţelegerea conceptului de economie socială şi solidară;

  • prezentarea unor iniţiative specifice domeniului de economie socială: întreprinderile sociale de inserţie, fair trade, parteneriatul local pentru susţinerea micilor producători agricoli, microcreditarea socială, finanţarea etică.

 

 

CRIES a lansat cercetarea Structuri active şi demersuri inovative în domeniul economiei sociale şi solidare în România

În prezent, CRIES derulează la nivel naţional cercetarea Structuri active şi demersuri inovative în domeniul economiei sociale şi solidare în România. Rezultatele acestei cercetări vor sta la baza dezvoltării unui Document Cadru cu privire la potenţialul economiei sociale în România, precum şi a primei Platforme Europene de Transfer de Competenţe în domeniul economiei sociale.

Cercetarea se adresează tuturor structurilor (organizaţii neguvernamentale, companii, grupuri de iniţiativă, instituţii publice) care au derulat / derulează proiecte în domeniul economiei sociale. Respondenţii la chestionar vor fi invitaţi să devină membrii ai Platformei Europene de Transfer de Competenţe în domeniul economiei sociale.

Completarea chestionarului se face online, pe pagina de website www.cries.ro, secţiunea Implicarea ta, până în data de 15 Decembrie 2010.

Linkuir către chestionar:

http://www.cries.ro/implicareata.html
https://spreadsheets.google.com/viewform?formkey=dENjdHdTR1JBNTVQcGFkakVidFFnc2c6MQ

 

 

CE URMEAZĂ?

 

Platforma Transnaţională pentru Promovarea Transferului de Competenţe în domeniul economiei sociale

În perioada următoare va avea loc lansarea Platformei Transnaţioanle pentru Promovarea Transferului de Competenţe în domeniul economiei sociale. Obiectivul acesteia este de a facilita transferul de experienţă şi dezvoltarea de parteneriate transnaţionale în domeniul economiei sociale. În acest sens, echipa de think-tank dezvoltată în cadrul proiectului va întocmi un set de criterii de selecţie a structurilor care respectă principiile de economie socială şi solidară.

Acest demers este în acord cu preocupări existente în prezent la nivel internaţional de a face un mapping al structurilor de economie socială, în vederea creşterii vizibilităţii sectorului precum şi a promovării de colaborări transnaţionale.

 

Dezvoltarea a 8 Grupuri Locale de Acţiune în Regiunile Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti-Ilfov, Nord-Est:

Un rol important în cadrul proiectului este jucat de către membrii Grupurilor Locale de Acţiune, care vor beneficia de servicii de formare, de consultanţă şi coaching în vederea implementării de proiecte inovative, axate pe crearea de locuri de muncă în domeniul economiei sociale şi solidare.

 Membrii Grupurilor Locale de Acţiune vor deveni membri ai unui Parteneriat Transnaţional, aceştia urmând să selecteze cele mai potrivite modele de intervenţie pentru comunitatea pe care o reprezintă. În cadrul Grupurilor Locale de Acţiune vor fi invitaţi să se înscrie reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai organizaţiilor agricole şi meşteşugăreşti, ai mediului de afaceri, ai mediului universitar şi ai mass-media.

 

 

ARTICOLE

 

De ce avem nevoie de o economie socială şi solidară?

În loc de editorial. autor: Mihaela Veţan, preşedintă asociaţia CRIES

Întâi de toate, economia socială poate juca un rol important în rezolvarea problemelor legate de excluderea socio-economică şi de sărăcie, prin stimularea cetăţeniei active şi a solidarităţii, precum şi a participării democratice. Apoi, economia socială are un potenţial semnificativ de reconciliere a domeniului economiei cu societatea, putând reprezenta un element crucial în dezvoltarea sustenabilă. Economia socială contribuie direct la dezvoltarea unor societăţi mai inovative şi mai competitive, prin componenta antreprenoriatului social.

Demersurile de economie socială se preocupă cu precădere de dimensiunea locală a dezvoltării, propunând indivizilor şi comunităţilor un rol esenţial în realizarea bunăstării sociale, în depăşirea situaţiilor de sărăcie şi de marginalizare. Economia socială cuprinde iniţiative din sectoare multiple de activitate: producţie, transport, agricultură, investiţie financiară, turism şi multe altele. La baza iniţiativelor de economie socială găsim o preocupare constantă de ajustare a unor dezechilibre sociale determinate de modele de dezvoltare nesustenabile.

Acest tip de demersuri participă la crearea unor modele alternative de dezvoltare, articulând valori precum solidaritatea, echitatea socială, respectul faţă de specificul local şi drepturile omului. Iniţiativele de economie socială contribuie la crearea unor locuri de muncă sustenabile (în special pentru categorii defavorizate), la susţinerea producţiei locale, la intensificarea legăturilor interumane, la dezoltarea unor relaţii mai echitabile. Toate aceste implică regândirea modului de împărţire a responsabilităţilor între sfera publică şi privată, bazându-se pe o fundamentarea valorică a alegerilor cotidiene.

 

Prezentarea Platformei IRIS

scurtă prezentare

Platforma IRIS este o structură de legătură între diferite reţele europene în domeniul incluziunii sociale, al economiei sociale şi solidare, precum ENSIE (Reţeaua Structurilor Economiei Sociale de Inserţie), INAISE (Asociaţia Internaţională a Investitorilor în Economia Socială), WFTO (Organizaţia Internaţională a Comerţului Echitabil), URGENCI (Reţeaua de Promovare a Solidarităţii Urban-Rural), FEBEA (Federaţia Europeană a Instituţiilor Financiare Etice şi Alternative), ASECO (Asociaţia Consumatorilor Responsabili).

Principalele acţiuni desfăşurate se referă la:

  • facilitarea de schimburi europene privind diferite demersuri de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, în vederea susţinerii unor procese de învăţare comună

  • dezvoltarea rolului de interlocutor în domeniul incluziunii şi economiei sociale pentru instituţii publice la nivel naţional şi european

  • dezvoltarea şi promovarea economiei sociale şi solidare la nivel european, dezvoltarea unui dialog politic cu autorităţile europene (îndeosebi cu Consiliul Europei şi Comisia Europeană) în vederea integrării în politicile europene a valorii adăugate aduse de domeniile economiei sociale şi solidare

  • promovarea unor instrumente inovative de implicare civică în domeniul incluziunii sociale (promotor al metodologiei dezvoltate de Consiliul Europei, teritoriu coresponsabil).

Mai multe informaţii despre activitatea Platformei IRIS pot fi găasite la adresa web www.iris-network.eu.

 

Rolul parteneriatului solidar în susţinerea micilor producători agricoli

 

În rândul iniţiativelor de economie socială şi solidară se numără parteneriatele locale pentru susţinerea micilor producători agricoli, care se regăsesc dezvoltatea la nivel internaţional sub formă de AMAP (Franţa), CSA (SUA),Teikeis (Japonia), Les Reciproco (Portugalia) ş.a.

Acestea dau seamă de dezvoltarea la nivel internaţional a unui nou tip de atitudine a consumatorilor în raport cu propria responsabilitate privind asigurarea unei alimentaţii calitative (prin dezvoltarea de parteneriate solidare cu micii producători de proximitate).

URGENCI reprezintă platforma internaţională de reprezentare a parteneriatelor locale între producători agricoli şi consumatori.

Principalele elemente de referinţă ale acestui gen de relaţie:
parteneriatul: acest parteneriat este caracterizat printr-o angajare reciprocă între producători şi consumatori, care se obligă să producă şi să îşi procure produsele, pe perioada unui sezon agricol;
caracterul local: schimburile între producători şi consumatori se produc la nivel local. Parteneriatele de tip local se înscriu în rândurile demersurilor care susţin relocarea economiei;
caracterul solidar: parteneriatul se bazează pe o relaţie de solidaritate între actorii implicaţi. Aceştia împart atât riscurile, cât şi beneficiile unei producţii naturale, condiţionate de ritmul naturii şi în deplin respect faţă de mediul înconjurător, faţă de moştenirea naturală şi culturală. Consumatorii se angajează să plătească un preţ echitabil, care să permită agricultorului şi familii sale să trăiască decent.
tandemul producător-consumator: parteneriatul se bazează pe relaţia directă între consumatori şi producători, nu există intermediari, relaţii ierarhice între aceştia.

Mai multe informaţii pot fi consultate la adresa
www.urgenci.net.
 

 

Economia socială şi dezvoltarea unei pieţe a muncii incluzive: întreprinderile sociale de inserţie

scurtă prezentare

Întreprinderile sociale de inserţie reprezintă una dintre structurile caracteristice domeniului de economie socială şi au ca obiectiv principal crearea de locuri de muncă adaptate şi sustenabile pentru persoanele vulnerabile social. Întreprinderile sociale de inserţie se regăsesc în mai multe ţări europene, acestea fiind reprezentate la nivel european de Reţeaua ENSIE (European Network of Social Integration Entreprises), care regrupează reţele naţionale şi regionale.

 

Întreprinderile sociale de inserţie se caracterizează prin 3 fundamente identitare:

1. integrarea socială şi profesională a persoanelor care suferă diferite handicapuri sociale şi profesionale, determinate de excluderea socială şi rolul marginal în cadrul societăţii;

2. integrarea activităţilor în sistemul economic (care joacă adesea un rol important în procesul de excluziune);

3. dimensiunea pedagogică, accentuată în special prin elaborarea de programe educative concepute pentru dezvoltarea potenţialului individual în cadrul întreprinderii.

Importanţa acestui gen de întreprindere socială este recunoscută în Uniunea Europeană, deoarece aceste întreprinderi nu numai că asigură crearea unor noi locuri de muncă, dar oferă şi posibilitatea unui spaţiu de tranziţie spre piaţa muncii. Persoanele marginalizate social, cu competenţe scăzute şi lipsite de experienţă profesională relevantă au posibilitatea dezvoltării unor abilităţi specifice, fapt ce le va creşte ulterior şansele de integrare socio-profesională.

 

Mai multe informaţii privind întreprinderile sociale de inserţie şi activitatea ENSIE pot fi consultate la adresa www.ensie.org.

 

Fair Trade. Comerţul echitabil şi susţinerea lumii a treia

scurtă prezentare

Comerţul echitabil (fair trade) este recunoscut ca o formă de solidaritate internaţională faţă de ţările în curs de dezvoltare, constând în dezvoltarea unor mecanisme de respectare a drepturilor producătorilor din aceste ţări la un trai decent, prin asigurarea unui preţ echitabil pentru munca lor.

 

WFTO (World Fair Trade Organization) are ca misiune îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi stimularea bunăstării în rândul producătorilor dezavantajaţi şi a comunităţiilor din care provin, promovarea organizaţiilor Fair Trade sustenabile şi favorizarea unei mai mari justiţii în domeniul comerţului. Aceste deziderate se realizează prin recunoaşterea organizaţiilor care sunt dedicate activităţilor de Comerţ Echitabil şi punerea în legătură a acestora cu diverşi producători.

 

WFTO cuprinde un număr de peste 400 de membri din 71 de ţări din lumea întreagă, majoritatea fiind locaţi în Sud. Pentru toţi membrii WFTO, activitatea de Comerţ Echitabil se găseşte în centrul preocupărilor. WFTO cuprinde membri reprezentând întregul lanţ, de la producţie până la comercializarea către consumatorul final. Membrii WFTO sunt producători, reprezentanţi ai unor cooperative şi asociaţii, companii de export şi import, retaileri naţionali şi regionali şi instituţii financiare, toţi respectând cele 10 principii Fair Trade.

Cele 10 principii ale Comerţului Echitabil se referă la: crearea de oportunităţi pentru persoanele dezavantajate economic, transparenţă şi responsabilitate, practicile de comerţ, plătirea unui preţ corect, interdicţia de a utiliza munca copiilor sau munca forţată, nediscriminare, asigurarea condiţiilor de muncă în conformitate cu standarde naţionale, sprijinirea micilor producători, promovarea Fair Trade şi respectul faţă de mediul înconjurător.

Mai multe informaţii privind Comerţul Echitabil şi activitatea WFTO puteţi găsi la adresa www.wfto.com sau la http://comert-echitabil-romania.ro/

 

Rolul finanţării etice în susţinerea economiei sociale

scurtă prezentare

Din câmpul economiei sociale şi solidare fac parte şi instituţii financiare (bancare şi nebancare) dedicate finanţării iniţiativelor inovative din domeniul dezvoltării durabile, solidarităţii şi coeziunii sociale.

FEBEA (Fédération Européenne de Finances et Banques Ethiques et Alternatives) şi INAISE (International Association of Investors in the Social Economy) sunt două reţele membre ale Platformei IRIS care regrupează la nivel internaţional actori implicaţi în domeniul finanţării etice şi alternative.

FEBEA este o asociaţie cu sediul în Bruxelles care grupează un număr de 25 de cooperative bancare şi alte institiuţii financiare din 13 ţări europene, care au obiectivul de a dezvolta finanţarea etică şi solidară în Europa. Expertiza membrilor FEBEA este variată, adesea aceştia răspunzând unor nevoi specifice întâlnite la nivel naţional.

FEBEA a fost dezvoltată în anul 2001, plecându-se de la o problemă larg întâlnită: antreprenorii din domeniul economiei sociale şi solidare (indiferent dacă este vorba despre şomeri pe termen lung care şi-au creat propriile afaceri, fermieri care şi-au dezvoltat o producţie organică, directori de întreprinderi sociale sau femei antreprenor) frecvent au dificultăţi mari în obţinerea finanţării prin sistemul financiar tradiţional. Principalul obiectiv al membrilor FEBEA este de a finanţa tocmai acest gen de iniţiative, specifice economiei sociale şi solidare.

Mai multe informaţii despre FEBEA şi finanţarea etică puteţi consulta la adresa www.febea.org.

INAISE este o organizaţie creată în anul 1989, funcţionând ca o reţea şi o platformă de informare care grupează un număr de aproximativ 54 de organizaţii din 30 de ţări diferite. Membrii INAISE sunt instituţii financiare care investesc în activităţi din domeniul etic, ecologic, cultural, fără diferenţiere de cultură şi gen, promovând accesul echitabil la finanţare şi suport sustenabil, inclusiv pentru ţările în curs de dezvoltare.

Experienţa directă în contexte diferite de dezvoltare a facilitat membrilor INAISE dezvoltarea unor metode de intervenţie specifice în vederea promovării investiţiilor sociale.

Mai multe informaţii despre INAISE şi activitatea membrilor săi pot fi consultate la adresa www.inaise.org.
 

Rolul consumatorilor în dezvoltarea unei societăţi responsabile

scurtă prezentare

Organizaţiile de consumatori reprezintă unul dintre cei mai importanţi actori globali în susţinerea dezvoltării durabile (inclusiv a demersurilor de economie socială şi solidară). Scopul principal al acestor organizaţii este de a convinge autorităţile publice şi companiile să includă interesul consumatorilor în procesul de luare a deciziilor.

Toţi membrii societăţii sunt, la un anumit nivel, consumatori ale căror decizii au un impact important la nivel personal, social şi economic. Capacitatea de a lua decizii eficiente şi responsabile în calitate de consumator (prin înţelegerea şi asumarea impactului local şi global pe care îl are actul de consum) reprezintă un element tot mai important de cetăţenie. Educarea privind actul de consum reprezintă una dintre acţiunile importante ale asociaţiilor de consumatori, aceasta vizând o arie extinsă de aspecte, cum sunt actul de cumpărare, publicitatea (advertising), mecanismele de stabilire a preţului, probleme privind alimentaţia, finanţarea, drepturile consumatorilor.

Educaţia privind actul de consum ne propune să luăm decizii ce implică o responsabilitatea faţă de propria persoană şi familie, dar şi o responsabilitate socială faţă de comunitate. Dezvoltarea unei responsabilităţi a actului de consum reprezintă un beneficiu la nivelul întregii societăţii, putând reprezenta un factor important de dezvoltare a unor modele sustenabile de dezvoltare.

ASECO (Alliance for Social and Ecological Consumer Organisations) este o reţea a organizaţiior de consumatori din 13 ţări europene, ale căror populaţie reprezintă 70% din totalul populaţiei europene. ASECO a fost înfiinţată în anul 2003 cu scopul de a integra în activităţile tradiţionale ale organizaţiilor de consumatori preocupări privind dezvoltarea sustenabilă prin promovarea unui comportament responsabil al consumatorilor.

Alături de apărarea drepturilor individuale ale consumatorilor (preocuparea tradiţională a organizaţiilor de consumatori), membrii ASECO au sunt tot mai conştienţi că noile provocări din domeniul mediului înconjurător, cel al tehnologiei şi din cel social cer o nouă abordare a economiei şi o revalorizare a solidarităţii sociale. Din acest motiv, Reţeaua ASECO reprezintă un forum important pentru schimbul de informaţii şi bune practici între membri. Periodic sunt publicate puncte de vedere legate de anumite aspecte critice şi este promovat schimbul de experienţă cu actori similari la nivel naţional şi internaţional.

Mai multe informaţii despre ASECO şi membrii săi pot fi consultate la www.aseconet.org.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.