Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active - scurtă prezentare

Asociaţia CRIES - Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (www.cries.ro) în parteneriat cu Platforma Europeană IRIS (www.iris-network.eu), Institutul Intercultural Timişoara (www.intercultural.ro), Asociaţia Serviciul APEL (www.apelngo.ro) şi Asociaţia Reper 21 din Bucureşti (www.reper21.ro) desfăşoară proiectul strategic Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active. Proiectul este co-finanţat prin Fondul Social European şi este prevăzut să se deruleze la nivel naţional, în perioada august 2010-iulie 2013.

Proiectul urmăreşte dezvoltarea conceptului de teritoriu de coresponsabilitate, concept inovativ propus de către Consiliul Europei. În 2007, Timişoara a fost primul oraş din Europa Centrală şi de Est care a fost implicat în dezvoltarea acestui demers, prin construirea indicatorilor de bunăstare în colaborare cu cetăţenii. Prin proiectul prezent se urmăreşte extinderea demersului la nivel naţional, prin implicarea unui număr de 8 oraşe.
 

 


mai multe informații
 

 

Autorităţi locale în sprijinul solidarităţii comunitare

Prezenţi la conferinţele de lansare a proiectului „Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active”, în mesajele de deschidere, mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi-au arătat nu doar deschiderea faţă de demers, ci şi interesul pentru a susţine, printr-o varietate de modalităţi, întărirea solidarităţii comunitare.

Iată câteva dintre aceste mesaje:

Levente Bognar, viceprimar Arad

„Încercăm să implementăm de mai mulţi ani în Arad ideile europene de incluziune socială şi de solidaritate socială. De asemenea, de mulţi ani am dorit să elaborăm harta socială a municipiului Arad, să vedem unde sunt acele zone spre care, din punct de vedere social, trebuie să ne îndreptăm atenţia. Cred că în orice moment este foarte bine să ştim care este nivelul de trai în municipiu, care sunt problemele cu care ne confruntăm, iar acestea să fie incluse pe agenda noastră, să răspundem aşteptărilor acelora care sunt vulnerabili în economia de piaţă. Dacă ne uităm în jurul nostru, vedem destule probleme. Sunt o mulţime de provocări cărora administraţia locală trebuie să le facă faţă. Problemele care ne depăşesc, pot fi rezolvate în bună parte împreună cu ONG-urile din Arad. De aceea colaborarea cu partenerii noştri, cu organizaţiile care s-au consacrat în domeniul social, dar nu numai în acesta, are o valoare deosebită. Aspectele sociale au impact asupra calităţii vieţii, asupra progresului unei comunităţi locale”. (Arad, 23 februarie 2011)

Rozalia Biro, viceprimar Oradea

„M-am uitat peste rezumatul proiectului şi am constatat că vine spre rezolvarea unor neajunsuri foarte adânci şi foarte importante. Dau doar două exemple. Avem de multe ori situaţia că începem un proiect, îl punem în practică, avem ceva rezultate şi aici ne oprim.
Rareori se întâmplă să analizăm rezultatele şi să continuăm în aceeaşi direcţie, să stimulăm procesele declanşate de proiectele respective şi să le întărim în timp. Proiectul de faţă, însă, vine în ajutorul unui asemenea mod de abordare şi asta mă bucură sincer.

Cel de-al doilea aspect vizează colaborarea dintre sectoarele administrativ, civic şi privat. Criza economică, care a afectat pe fiecare dintre noi, poate că ne împinge spre necesitatea de a strânge rândurile, de a înţelege că putem să ne sporim competitivitatea dacă suntem eficienţi împreună, dacă fiecare dintre noi are acea responsabilitatea de a lucra ca partener egal cu cel din alt sector, de a folosi resursele locale cât se poate de bine. Actorii din diferite domenii de activitate pot furniza pentru Consiliul Local păreri bazate pe experienţă din care am avea de câştigat cu toţii. Acest proiect vine în ajutorul nostru şi de aceea sunt bucuroasă că Oradea este unul din oraşele de implementare, că sunt deja colaboratori care s-au anunţat că vor să participe la un asemenea proces de consultare şi la elaborarea unui plan de dezvoltare locală”.  (Oradea, 17 martie 2011)

Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei

„În 2007 an devenit parteneri instituţionali alături de Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (Mihaela Vețan) într-un proiect iniţiat de Consiliul Europei. Scopul era atunci de a stabili care sunt punctele vulnerabile şi disparităţile sociale din oraş, respectiv, să includem soluţiile în planul strategic de dezvoltare a Timişoarei. Până la ora actuală s-a desfăşurat un proces de consultare cetăţenească în vederea constituirii indicatorilor de bunăstare. Rolul nostru în acel demers a fost ca, prin Direcţiile din subordine şi prin Consiliile Consultative de Cartier, să mobilizăm cetăţenii să se exprime în întâlnirile din cadrul acestui proiect.

Avem un interes deosebit în a stimula în continuare democraţia participativă, pentru că apreciem că procesul conferă o anumită responsabilitate şi cetăţenilor, şi autorităţilor. Responsabilitatea determină progres în mentalitatea cetăţenilor, îi determină să-şi asume gesturi, acţiuni, în sprijinul comunităţii, în sprijinul administraţiei locale. Autorităţile locale nu pot satisface toate nevoile comunităţii. Un proiect ca cel de faţă dă posibilitate şi altor actori, cetăţenilor, ONG-urilor, mediului economic să se implice în acţiuni care conduc la dezvoltarea oraşului. Noi am elaborat anumite instrumente de consultare. Când s-a elaborat Strategia de dezvoltare, am făcut asta cu participarea multor factori responsabili din diferite medii. Am avut ideea că democraţia participativă este extrem de importantă pentru progresul unei comunităţi. Demersul de acum este complementar eforturilor de până acum din Timişoara”. (Timișoara, 28 martie 2011)


 

Echipa de coordonatori locali – la start!

 

 Apelul de recrutare a coordonatorilor locali pentru implementarea proiectului ”Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active” s-a bucurat de foarte mare interes. În primul rând, pentru cele 8 poziții (câte una pentru fiecare din municipiile cuprinse în proiect) s-au înscris 138 de candidați. În al doilea rând, în activitatea de selecție comunitățile locale au putut participa, prin reprezentanți, la selecția finală. Începând cu luna mai 2011, echipa de coordonatori este gata de lucru, participă la sesiunile de formare, contactează parteneri care să se alăture Grupurilor Locale de Acțiune, organizează întâlniri și lansează invitații de reuniuni ale cetățenilor pentru stabilirea indicatorilor de bunăstare socială, așa cum sunt ei văzuți la Arad, București (Sectorul 1), Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Sibiu și Timișoara. Iată echipa noastră (în ordinea alfabetică a orașelor în care activează):

Sorin Macavei, coordonator local pentru Arad

Ocupația de bază actuală: Șef serviciu, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad.

Studii: Licențiat în Asistență socială la Universitatea de Vest Timișoara, România, studii postuniversitare în domeniul probațiuni la U.V.Timișoara și studii masterale în managementul și finanțarea instituțiilor publice la U.A.Vlaicu Arad.

Și-a început activitatea de asistență socială din anul 1997 în cadrul Serviciului monitorizare, sinteză, strategie (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Arad), având ca activități principale monitorizarea cazurilor sociale, sintetizarea informaţiilor, organizarea unor evenimente de promovare a drepturilor copilului și elaborarea proiecte. În perioada 1999-2001 a condus Biroul Delincvență Juvenilă-Abuzuri, având ca principale responsabilități prevenirea comportamentelor de tip predelincvent/delincvent ale copiilor și prevenirea abuzului asupra copilului şi aplicarea prevederilor legale în cazurile de abuz. Din anul 2001 a coordonat și implementat strategiile anuale, pe termen mediu si lung, referitoare la protectie a copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal. Din anul 2004 coordonează și modul de acordare a protecţiei şi asistenţei victimelor infracţiunii de trafic de persoane, precum şi modul de desfăşurare al activităţilor de prevenire a traficului de persoane. În urma reorganizării D.G.A.S.P.C.Arad, începând cu luna ianuarie, 2011, coordonează serviciile de prevenire a marginalizării sociale şi promovare a incluziunii sociale pentru copiii delincvenți, victimele traficului de persoane, persoanele care practică sexul comercial, aflate în situație de risc, copii cu părinți aflați la muncă în străinătate.

A făcut parte din diverse grupuri de lucru cu scopul elaborării unor proiecte sociale, cu finanțare internaţională şi internă, cum sunt: centrele de zi şi de consiliere de la nivelul municipiului Arad şi a oraşelor Pâncota, Ineu, Curtici şi Nădlac. A elaborarat și câștigat, prin munca în echipă, un proiect în vederea renovării şi a dotării complete a centrului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane din Arad și a elaborat un proiect în vederea înfiinţării unui centru pentru adolescenţi şi tineri cu dificultăţi de adaptare la viaţa socială şi familială, pe raza municipiului Arad.

A inițiat și dezvoltat colaborări internaționale cu Magistratura de Stat din Viena - Austria, cu autoritățile locale din Țara Galilor - Marea Britanie, cu autoritățile locale din județul Bekes - Ungaria și cu autoritățile locale ale orașelor Bologna, Modena, Reggio Emilia, Parma și Piacenza din Italia.

Contact: sorin.macavei@cries.ro

 

Mariana Nițelea, coordonator local pentru București (Sectorul 1)

 

Ocupația de bază actuală: consultant politici europene, dezvoltare şi comunicare.

Studii: absolventă a Universității de Arhitectură „Ion Mincu” București (1984), studii masterale europene în domeniul Managementului Instituțiilor Culturale, Dijon, Franța (1994), studii în domeniul Educației globale - dimensiunea drepturilor omului, curs on-line, la Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei și Universitatea Network, Amsterdam, Olanda (2009).

Evoluție profesională: arhitect în cadrul Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București (1988 -1998), Director adjunct și director al Centrului de Documentare și Informare al Consiliului Europei (CIDCE), ulterior Biroul de Informare al Consiliului Europei (BICE) la București (1999 – 2010).

Ca funcţionar internaţional al Consiliului Europei în România, Mariana Nițelea a promovat principiile instituţiei pan-europene cu sediul la Strasbourg din domeniul drepturilor omului, democraţiei pluraliste şi a statului de drept,  precum şi politicile acestuia din sfera dezvoltării democratice şi a bunei guvernări, socială, culturală, de sănătate, tineret, educaţie, protecţia mediului etc. A organizat în parteneriat cu actori internaţionali şi naţionali numeroase manifestări științifice şi activităţi precum: Conferința Internațională „Participarea Minorităților Naționale la Viața Publică – Rolul Organismelor Consultative”, parteneri: DGI – Drepturile Omului (Consiliul Europei), Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Relații Interetnice, Sinaia (2006); Prima Masă Rotundă a Comisiei Europene Împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) în România, partener ECRI (Consiliul Europei), București (2003); A 4-a Întâlnire a Experților din Sistemul Reciproc de Informare în Domeniul Protecției Sociale, parteneri: DGIII (Consiliului Europei) și Ministerul Muncii, București  (2003); Seminarul Regional în Europa de Sud-Est: Promovarea Oportunităților de Angajare pentru Romi, partener: DGIII – Coeziune Socială (Consiliului Europei), București (2002); Întâlnirea internațională a experților „Analiza strategică a coeziunii sociale în Europa de Sud-Est – rețeaua de sănătate”, parteneri Directoratul General (DG) III – Coeziune Socială al Consiliului Europei, Ministerul Sănătătii, București (2001).  A fost inițiator al campaniilor Consiliului Europei în România: „Stop violenței domestice” (2007), „Dosta! Depășește prejudecățile, cunoaște romii!” (2008), „Mâinile tale ar trebui să protejeze, nu să pedepsească. Ridică mâna împotriva bătăii!” (2008), „Spuneți Nu Discriminării” (2010).

A coordonat următoarele publicații: Cazurile României la Curtea Europeana a Drepturilor Omului: selecţiuni 2005-2006, selecţiuni 2004-2005, selecţiuni 1998-2004 (publicații BICE-MAE) și este coautor al celor trei ediții ale Manualului Consiliului Europei apărute în limba română (1998, 2003, 2006).

Contact: mariana.nitelea@cries.ro

 

Iolanda Beldianu, coordonator local pentru Brașov

 

Ocupația de bază actuală: Asistent universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Transilvania din Brașov.

Studii: Licențiată a Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București din 1998 și absolventă a unui Master în Consiliere Psihologică și Orientare a Carierei.

Deține o bogată experiență în inițierea, dezvoltarea și implementarea de proiecte sociale și educaționale implementate de ONG-uri, centrate pe grupuri aflate în situatie de risc (victimele violenței, cu precădere femei și copii, tineri dezinstituționalizati, romi, persoane dependente de alcool, șomeri, familii monoparentale, femei diagnosticate cu cancer la sân etc.) derulate prin fonduri pre- și post-aderare, cu o extindere locală și/sau națională.

Activează ca formator în cadrul unor programe de formare a adulților, derulate de instituții și organizații, pe cursuri care vizează dezvoltarea competențelor comune (social-civice, de învățare, antreprenoriale), cursuri de specializare în profesiile de lucrător social, formare de formatori și manager proiect etc., precum și sesiuni de formare pe teme de interes: comunicarea cu beneficiarii în serviciile sociale, dezvoltare comunitară, lucrul în echipe, managementul situațiilor de criză în organizații, managementul conflictelor, facilitarea grupurilor de sprijin, optimizare personală etc.

Susține cursul de Managementul proiectelor educaționale în cadrul Departamentului de Formare Continuă al Universității Transilvania din Brașov, program aplicat de Inspectoratele Scolare din mai multe județe: Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Bacău, Brăila , Buzău  etc.

A fost coordonator a manualelor de formare în profesia de baby sitter și îngrijitor bolnavi la domiciliu sub egida Societății Naționale de Cruce Roșie a României (filiala Brașov).

Este președinte al Asociației Pas Alternativ Brașov, care derulează din 2001 proiecte și programe sociale adresate victimelor violenței; este vicepreședinte al Coaliției Naționale Împotriva Violenței și reprezentantă a organizației în Romanian Women Lobby (Filială a European Women Lobby)

Este, de asemenea, autor și co-autor al unor ghiduri de formare a preoților, profesorilor și a specialiștilor care lucrează în serviciile destinate victimelor violenței.

Contact: iolanda.beldianu@cries.ro

 

Ana Luduşan, coordonator local pentru Cluj-Napoca

 

Ocupația de bază actuală: Preşedinte Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj

Studii: Licenţiată în filozofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, România, doctorat în sociologie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializare management şi medierea conflictelor.

Are o experienţă de 20 de ani în management de proiect şi dezvoltare organizaţională. A urmat mai multe specializări în domeniul managementului de proiect, planificare strategică, dezvoltare organizaţională, marketing, lobby şi advocacy, tehnici şi strategii de intervenţie în politici publice. Din 2004 este lector asociat la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursul de „Managementul proiectelor”, iar din 2009 cel de „Teoria şi analiza conflictelor”, curs de nivel master. A iniţiat şi coordonat proiecte pilot în cadrul Ligii Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj în următoarele domenii: formarea funcţionarilor publici, formarea jurnaliştilor, formarea tinerilor în educaţie non-formală, formarea observatorilor pentru alegerile locale şi generale, formarea  mediatorilor.

În ultima vreme a colaborat în proiecte implementate de Liga Pro Europa, APADOR-CH, Centrul de Resurse Juridice, LADO România, UNCHR, misiunea în România, Institutul Intercultural Timişoara, proiecte cu implementare la nivel local, regional, naţional şi european.

A publicat volume de specialitate la editura Studium din Cluj-Napoca, precum şi numeroase studii şi analize în diferite publicaţii.

Este membră fondatoare a Consiliului Civic Local Cluj, platformă civică de monitorizare a Administraţiei Publice Locale, înfiinţată în martie 2004, formată din peste 40 de ONG-uri şi personalităţi ale Clujului, (www.clc-cluj.org).

A fost distinsă cu diploma de excelenţă a cluburilor LIONS (2006) şi cu diploma pentru fidelitate civică acordată de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca (2009). A

Contact: ana.ludusan@cries.ro.

 

Aurica Dvoracic, coordonator local pentru Iași

 

Ocupația de bază actuală:  Coordonator Centrul de Informare Comunitară, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași             

Studii: Licenţiată în Limba și literatura franceză la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași,  România, absolventă a Facultății de Drept, studii masterale în drept comunitar la Universitatea „Danubius” din Galați.

 În urma unei experienţe de 22 ani în domeniul cultural, s-a specializat în management cultural – atât ca manager, precum și ca instructor în management cultural, management de proiect, formarea formatorilor și expert accesare fonduri structurale și de coeziune europene, formator ANBPR în biblioteconomie și știința informării. A conceput, a predat și predă numeroase cursuri, la nivel local sau internaţional. De 5 ani este director onorific, administrator, coordonator de curs și trainer la propria firmă, Project Activ, și colaboratoare a altor furnizori de formare profesională din țară și din Republica Moldova. 

A iniţiat şi coordonat proiecte transfrontaliere pentru România şi Republica Moldova privind promovarea dimensiunii culturale a dezvoltării socio-economice durabile  a zonei transfrontaliere Iași – Chișinău, cu accent pe antreprenoriatul cultural și drepturile omului. A fost expert consultant sau membru în numeroase echipe de proiect la nivel local, naţional şi internaţional. La nivel naţional a fost consultant pentru elaborarea strategiei culturale pentru Regiunea Nord-Est.

Este autoare de dicționare de specialitate, autoare de cursuri, traducătoare, scenaristă și publicistă.

Contact: aura.dvoracic@cries.ro.

 

Aura Hazotă, coordonator local pentru Sibiu

 

Studii: Licenţiată în economie la Academia de Studii Economice Bucureşti, România, specializare bănci şi burse de valori, NLP Professional Practitioner – Coaching & Mediation, formator de formatori autorizat CNFPA.

Are experienţa formării în coaching şi mediere cu o echipă internaţională de traineri afiliaţi Austrian Training Center for NLP/NLPt.

A acumulat peste 13 ani de experienţă în marketing şi comunicare, 6 ani experienţă în top management şi antreprenoriat, 5 ani experienţă în formarea adulţilor. A gestionat proiecte atât cu mediul privat, cât şi cu instituţiile de stat. Începând cu 2011, oferă consultanţă în marketing, comunicare şi proiecte ale ONG-urilor.

Contact: aura.hazota@cries.ro.

 

 

Grupuri locale de acţiune pentru bunăstarea marilor oraşe

 

Lansarea proiectului „Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active” în Arad, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Sibiu, Timişoara şi Sectorul 1 al Capitalei a fost urmată de o activitate intensă. În fiecare localitate au fost dezvoltate parteneriate cu actori care au devenit membri ai Grupului Local de Acţiune. Membrii GLA – peste 120 la ora actuală – reunesc reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai partenerilor sociali, ai mediului de afaceri, ai mass-media, interesaţi în a contribui la dezvoltarea coeziunii sociale la nivel local. Aderarea la Grupurile Locale de Acţiune rămâne deschisă tuturor actorilor locali interesaţi, care se pot adresa fie coordonatorilor locali, fie pe adresa dialogsocial@cries.ro.

Coordonatorii locali şi o parte din membrii GLA au participat, în lunile iunie-iulie la sesiunile de formare privind utilizarea Metodologiei Consiliului Europei (SPIRAL) de construire a indicatorilor de bunăstare. Metodologia SPIRAL propusă de Consiliul Europei urmăreşte asigurarea unui echilibru între caracterul participativ şi cel ştiinţific presupuse de acest demers.

Urmează întâlniri cu peste 1000 de cetăţeni ce vor fi implicaţi în exprimarea criteriilor de bunăstare (a se vedea Glosarul de termeni specifici). Cetăţenii oferă  răspunsuri  la câteva întrebări care sunt integrate într-o cercetare de ansamblu privind comunitatea respectivă.

La nivelul fiecărei comunităţi, Grupurile Locale de Acţiune identifică cele mai reprezentative categorii de cetăţeni, invitate apoi să participe la întâlniri deliberative. Între grupurile deja identificate se numără: tineri, funcţionari publici, personalul specializat în domeniul artei şi culturii, reprezentanţi ai mediului economic, persoane în dificultate, minorități etnice, cadre medicale, cadre didactice, persoane vârstnice ș.a.

Criteriile de bunăstare exprimate de către cetăţeni vor sta la baza formulării unei viziuni de dezvoltare a comunităţii locale şi de construire a unor răspunsuri specifice la probleme presante cu care se confruntă fiecare dintre localităţile cuprinse în proiect.

 

 

 

Mic dicţionar

al termenilor utilizaţi în proiect

 

Termeni generali                

Metodologie inclusivă = introducerea în demers a tuturor actorilor interesați, asupra cărora metodologia este relevantă. Exemplu: instituții administrative, de învățământ, cercetare, ONG-uri, partide politice, sindicate, asociații patronale, reprezentanți ai mediului de afaceri locali ș.a.

Participare colectivă = realizarea de acțiuni sau elaborarea de documente în comun de către membrii Grupului de coordonare în spiritul interesului general al comunității.

Proces consultativ = forma cea mai tradiţională de contact între autorităţile publice şi cetăţeni sau/şi reprezentanţi ai populaţiei sau ai organizaţiilor societăţii civile, având ca scop validarea unui demers politic, alegerea unei forme de intervenţie sau, în cazul de faţă, pentru identificarea indicatorilor;

Proces deliberativ = demers interactiv între autorităţi publice şi cetăţeni pentru discutarea conţinutului posibil al unei politici publice, în care decizia finală este produsul unui acord colectiv privind preferinţele exprimate de către participanţi;

Proces participativ = proces deliberativ implicând un angajament, o responsabilitate a participanţilor în implementarea procesului;

Proces elaborativ = proces participativ care presupune dezvoltarea unui cadru comun de referinţă (cunoştinţe, indicatori şi viziune pentru acţiune), împărtăşit în mod conştient de cetăţeni.

Consens = stare care rezultă din comunitatea sau coincidența de idei, intenții, sentimente ale unei comunități; în cazul unor înțelegeri parțiale, consensul se poate construi plecând de la voința liber exprimată a majorității (50% +1 din membrii participanți).

Progres = proces, organizat sau nu, care conduce la o anumită evoluţie, raportată la o ţintă;

Progres social = Progresul social se referă la ameliorarea condiţiilor de viaţă ca rezultat al procesului de recunoaştere instituţională a formelor de protejare a demnităţii umane (îndeosebi în privinţa drepturilor sociale, economice, ecologice), de la practică la democraţie (drepturi civice, politice şi culturale) şi a recunoaşterii dialogului care atenuează conflictele de interese;

Progres societal = Progresul societal reprezintă abilitatea fiecărei comunităţi umane de a-şi folosi cunoştinţele, abilităţile şi conexiunile, pentru a aduce o transformare coordonată a bunăstării pentru toţi. El nu poate fi măsurat fără o analiză complexă a societăţii. Metodologia utilizată în demers, care stimulează implicarea cetăţenilor în definirea ideii de bunăstare şi a indicatorilor de măsurare a acesteia, permite şi măsurarea progresului societal cu instrumente ştiinţifice, coerente cu cele relevante la nivel european.

 

Termeni specifici

Grup de coordonare = grup însărcinat să coordoneze procesul elaborativ al progresului societal. În cadrul prezentului proiect, Grupul de coordonare este numit Grup Local de Acţiune.

Facilitator = persoană care răspunde de dezvoltarea indicatorilor de bunăstare. În general, aceste persoane au cunoştiinţe de sociologie și statistică; este recomandabil să fie membrii ai GLA-ului.

Moderator = persoană care gestionează/moderează întâlnirile cu grupurile omogene de cetăţeni.

Grup omogen de cetăţeni = ansamblu de 7-12 persoane care au aceleaşi caracteristici socio-profesionale, vârstă, sex, etnie, cultură şi care participă la procesul elaborativ al progresului societal.

Grup eterogen de cetăţeni = grup arc-de-cerc = grup mixt = grup constituit din câte un reprezentant din partea fiecărui grup omogen.

Grup de lucru = grup de persoane constituit pentru abordarea unei teme sau a unei probleme specifice. Grupul de lucru este format, în general, din persoane competente şi/sau interesate de subiect. Grupul de lucru privind resursele joacă un rol deosebit de important într-un proces elaborativ de progres societal.

Criteriu de bunăstare = răspuns exprimat de către cetăţeni în urma adresării celor 3 întrebări referitoare la bunăstare.

Analiza criteriilor = înțelegerea răspunsurilor colectate de la cetățeni pentru atribuirea corectă a acestora pe categorii.

Indicator de bunăstare = reprezintă un rezultat sintetic al prelucrării criteriilor de bunăstare exprimate de cetăţeni; este alcătuit dintr-o scală de măsurare cu 5 niveluri şi este dezvoltat în vederea elaborării unui instrument de evaluare locală (chestionar pentru anchetă statistică). În urma aplicării mdetodologiei SPIRAL, au fost construiţi un număr de 62 de indicatori, grupaţi în 8 familii distincte de indicatori (familiile de indicatori sunt notate cu litere de la A la H).

 

________________________________________________________________________

Material realizat de Mariana Cernicova, Sergiu Florean și Mihaela Vețan.

______________________________________________________

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Rolul Dialogului Social în Dezvoltarea Incluziunii Sociale Active (scurtă prezentare)

Autorităţi locale în sprijinul solidarităţii comunitare

Echipa de coordonatori locali – la start!

Grupuri locale de acţiune pentru bunăstarea comunităților

Mic dictionar al termenilor utilizați în proiect

 

Imagini de la formarea metodologică și constituirile oficiale ale GLA