Rolul dialogului social în promovarea incluziunii sociale active - scurtă prezentare

Asociaţia CRIES - Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (www.cries.ro) în parteneriat cu Platforma Europeană IRIS (www.iris-network.eu), Institutul Intercultural Timişoara (www.intercultural.ro), Asociaţia Serviciul APEL (www.apelngo.ro) şi Asociaţia Reper 21 din Bucureşti (www.reper21.ro) desfăşoară proiectul strategic Rolul dialogului social în promovarea incluziunii sociale active. Proiectul este co-finanţat prin Fondul Social European şi este prevăzut să se deruleze la nivel naţional, în perioada august 2010-iulie 2013.

Proiectul urmăreşte promovarea conceptului de teritoriu de coresponsabilitate, concept inovativ propus de către Consiliul Europei. În 2007, Timişoara a fost primul oraş din Europa Centrală şi de Est care a fost implicat în dezvoltarea acestui demers, prin construirea indicatorilor de bunăstare în colaborare cu cetăţenii. Prin proiectul prezent se urmăreşte extinderea demersului la nivel naţional, prin implicarea unui număr de 8 oraşe.

Grupul ţintă este format din 120 de persoane şi organizaţiile lor: personal al organizaţiilor societăţii civile, personal al partenerilor sociali, personal al membrilor pactelor regionale pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială, personal al camerelor de comerţ şi industrie, personal al asociaţiilor fermierilor şi meseriaşilor.

Principalele activităţi prevăzute în cadrul proiectului sunt:
1) Dezvoltarea unei Platforme Naţionale a Grupurilor Locale de Acţiune în Domeniul Incluziunii Sociale;
2) Formarea a 40 de persoane în vederea implementării metodologiei de elaborare a Planurilor Locale de Incluziune Socială;
3) Dezvoltarea a 8 Planuri Locale de Incluziune Socială;
4) Elaborarea unui portofoliu de bune practici în domeniul incluziunii sociale;
5) Organizarea de schimburi de experienţă în domeniul incluziunii sociale;
6) Elaborarea unui număr de 8 proiecte inovative în domeniul incluziunii sociale;
7) Personal din 8 organizaţii ale societăţii civile va beneficia de un numar de 640 de ore de consultanţă şi mentoring în elaborarea şi implementarea de proiecte în domeniul incluziunii sociale.
 

Pași concreți pentru promovarea incluziunii sociale active la nivel național
 

Pași concreți pentru promovarea incluziunii sociale active la nivel național

În lunile februarie – martie a.c. echipa formată din Mihaela Vețan, coordonator, Sergiu Florean, responsabil comunicare, și experții Corina Răceanu, Mariana Nițelea și Călin Rus, a prezentat demersul în cele 8 comunități urbane mari în care se implementează proiectul, astfel: Arad (23 februarie), Iași (9 martie), Sibiu (15 martie), Oradea (17 martie), Cluj-Napoca (21 martie), Brașov (22 martie), Sectorul 1 - București (24 martie) și Timișoara (28 martie).
(Fotografii de la conferințele de lansare și mapa de conferință pot fi vizualizate aici: www.cries.ro/rolulDS-noutati.html.)

Peste 700 de persoane – reprezentând grupul ţintă al proiectului (personal al organizaţiilor societăţii civile, personal al partenerilor sociali, personal al membrilor pactelor regionale pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială, personal al camerelor de comerţ şi industrie, personal al asociaţiilor fermierilor şi meseriaşilor) – au fost informate direct cu privire la demersul de lansare a proiectului, dintre care aproximativ 200 de persoane au și răspuns invitației de a participa la conferința organizată în localitatea în care activează.
În perioada urmatoare sunt prevăzute primele întalniri cu membrii grupurilor locale de acţiune pentru demararea construirii Planurilor Locale de Incluziune Socială. Totodată, se are în vedere organizarea unor sesiuni de formare cu privire la metodologia de construire a indicatorilor de bunăstare, care vor sta la baza Planurilor Locale de Incluziune Socială.
Actorii locali care doresc să facă parte din grupurilor locale de acţiune, ne pot contacta la adresa dialogsocial@cries.ro.

 

Ce urmează:

Principalele activităţi prevăzute pentru perioada aprilie-iunie se referă la:

organizarea primelor întâlniri cu Grupurile Locale de Acţiune şi prezentarea coordonatorilor locali;

organizarea unor sesiuni de formare privind metodologia SPRIAL de construire a indicatorilor de bunăstare;

organizarea primelor întâlniri cu cetăţenii, în vederea exprimării criteriilor de bunăstare care vor sta la baza construirii Planurilor Locale de Acţiune în domeniul Incluziunii Sociale.

 În vederea organizării primelor întâlniri cu cetăţenii, membrii grupurilor locale de acţiune vor trebui sa decidă care sunt grupurile socio-profesionale reprezentative pentru comunităţile implicate în cadrul proiectului. Selectarea grupurilor socio-profesionale trebuie să fie un demers incluziv, care să faciliteze implicarea unor grupuri diverse de cetăţeni, inclusiv a grupurilor sociale defavorizate.

 Odată definitivată situaţia grupurilor de cetăţeni care trebuie implicaţi în cadrul demersului, se va avea în vedere invitarea cetăţenilor pentru exprimarea criteriilor de bunăstare. La nivelul fiecărei localităţi, se are în vedere implicarea în această etapă iniţială a cel puţin 150 de cetăţeni.

Persoanele interesate să facă parte din grupurile locale de acţine şi/sau să participe la acest demers de democraţie participativă ne pot scrie la adresa dialogsocial@cries.ro.

 

 

Construirea unei viziuni a progresului societal, pornind de la cetățeni


Construirea unei viziuni democratice, împărtăşite de toţi membrii societăţii, indiferent de statutul lor social, financiar, cultural sau politic, o viziune care să definească pornind de jos în sus direcţia de dezvoltare a unei comunităţi în care fiecare persoană poate nădăjdui să ducă o viaţă bună şi demnă este posibilă prin aplicarea metodologiei SPIRALL, utilizată în acest proiect.

Obţinerea unor rezultate realiste, operaţionale, comparabile la scară europeană depinde esenţial de corectitudinea aplicării metodologiei, de înţelegerea ei şi de consecvenţa în respectarea principiilor pe care ea le conţine. Tocmai din acest motiv membrii grupurilor locale de acţiune din cele 8 oraşe în care se implementează proiectul vor participa, în curând, la sesiuni de formare care să le formeze deprinderea de a opera cu instrumentele create prin metodologie.
În lunile care urmează, grupurile de acţiune locale vor colecta înţelesul termenului de bunăstare de la cetăţeni, prin definirea termenului de către cetăţeni, în grupuri omogene (constituite din cetățeni care provin din aceleasi categorii socio-profesionale), cu ajutorul unor întrebări deschise. Pe baza răspunsurilor colectate de la cetăţeni vor fi construiţi indicatorii de bunăstare, prin folosirea unui program special elaborat de către Consilul Europei (ESPOIR), şi care este pus la dispoziţia tuturor actorilor implicaţi în aplicarea metodologiei SPIRALL.
Odată construiţi indicatorii de bunăstare, aceştia vor fi validaţi de către cetăţeni. Pe baza indicatorilor se poate realiza evaluarea situaţiei locale (printr-o cercetare calitativă sau cantitativă, pe bază de chestionar)
Imaginea rezultată va fi utilizată pentru elaborarea colectivă a unui Plan de Actiune pentru Incluziune Socială pentru a îmbunătăţi bunăstarea la nivelul fiecărei comunităţi în care s-a parcurs acest proces de planificare teritorială participativă. Planul de Acţiune fundamentează formularea unor iniţiative pilot pentru situaţiile urgente care au fost identificate şi/sau pentru întărirea demersurilor cu impact local deosebit de pozitiv (strategia de acţiune va fi aleasă la nivelul fiecărei comunităţi de către membrii Grupurilor Locale de Acţiune).
Procesul nu este deloc rapid. Parcurgerea lui responsabilă şi unitată are, însă, avantaje incontestabile. În primul rând, respectarea metodologiei asigurăimplicarea şi exprimarea propriilor viziuni de dezvoltare din partea unor categorii diferite de cetăţeni, inclusiv persoane marginalizate social. Totodată, această metodologie permite construirea indicatorilor şi a scalei de măsură, prin folosirea exclusivă a criteriilor exprimate de către cetăţeni. Acest demers permite posibilitatea raportării comunităţii la nivel naţional şi internaţional, în sensul unei mai bune înţelegeri a specificităţii locale
Participarea la acest demers asigură actorilor implicaţi posibilitatea utilizării unor instrumente inovatoare în domeniul coeziunii sociale dezvoltate de Consiliul Europei şi agreate de Comisia EuropeanîÎn sfârşit, dar nu mai puţin important, stimulează schimbul de informaţii şi bune practici în reţele internaţionale şi asigură vizibilitate naţională şi internaţională pentru comunitatea care trece prin procesul de stabilire a Planului local de Acțiune pe baza metodologiei propuse.
Sunt oraşe mari şi mici din Belgia, Franţa şi România care au utilizat această metodologie cu succes, demonstrând că procesul merită parcurs. De aceea, echipa de proiect urează “un venit” şi “succes” tuturor celor care au viziunea, devotamentul şi perseverenţa să lucreze în acelaşi spirit.
 

 

Coresponsabilitate socială – viitorul Europei coezive şi vizionare

La graniţa dintre iarnă şi primăvară, mai precis în 28 februarie – 1 martie a.c., la Bruxelles, Consiliul Europei şi Comisia Europeană au organizat conferinţa Shared social responsibility (Responsabilitatea socială împărtăşită), prilej de dezbatere a proiectului Cartei Europene a Co-responsabilităţii Sociale. (Programul şi documentele conferinţei pot fi consultate pe www.coe.int/.../socialpolicies/socialcohesiondev/Conference2011_en.asp). Conferinţa a reunit reprezentanţi ai autorităţi publice, ai lumii academice, ai societăţii civile, preocupaţi de modul în care se configurează viitorul democraţiei, al justiţiei sociale, al sustenabilităţii dezvoltării şi ai vieţii în comunitate.

De ce este nevoie de un nou contract, de o nouă Cartă pentru Europa? Întrebările pot fi numeroase, dar şi provocările, la nivelul celui de-al doilea deceniu din secolul XXI sunt la fel. Democraţia este un proces viu, care nu poate să se limiteze la asumarea unor concepte – generoase, de altfel – forjate doar în perioadele anterioare. Noile realităţi economice, sociale, politice, culturale europene cer răspunsuri mai precise. Organizatorii conferinţei au şi propus, în motivarea temei, ideea că avem, cu toţii, nevoie de paşi decisivi către un demers ce să asigure dezvoltarea durabilă, să preîntâmpine erodarea democraţiei, să atenueze pesimismul şi să reconfigureze relaţiile dintre toţi actorii sociali responsabili pentru viaţa noastră în Europa: guverne, întreprinderi, societate civilă, familii, indivizi. Conceptul de „coresponsabilitate” dă seamă de efectele în lanţ pe care le generează, în interdependenţă, acţiunea fiecărui actor, mare sau mic, public sau privat în această lume interdependentă. Iar Consiliul Europei, prin Direcţia de Coeziune Socială se preocupă ca fiecare dintre actori să fie conştient de rolul său în promovarea coeziunii sociale (vezi documentul adoptat de Consiliul Europei la 7 iulie 2010, New Strategy and Council of Europe Action Plan for Social Cohesion, www.coe.int/t/dg3/socialpolicies/socialcohesiondev/source/Conf%202011/ActionPlan_en.pdf).

Coresponsabilitatea socială (shared social responsibility,  prescurtat SSR) se va bucura de succes şi va câştiga teren dacă fiecare dintre actorii sociali îşi va asuma partea sa de responsabilitate, păstrând beneficiile democraţiei reprezentative, dar rezonând la chemarea de a crea un continuum între declaraţii, viziune, comportamente şi decizii, atât la nivel individual cât şi la nivel macrosocial. S-a pus în evidenţă faptul că este timpul pentru acţiune responsabilă, pentru revitalizarea vieţii politice, a devotamentului pentru binele comun, a ataşamentului faţă de principiile justiţiei sociale.

Strategia Europei 2020, stabilită de Uniunea Europeană ca proiecţie pentru viitorul ciclu de dezvoltare pe continent pentru intervalul 2014-2020 stabileşte trei repere esenţiale ca jaloane ale progresului:

- creştere economică inteligentă (consolidarea cunoaşterii, inovaţie, educaţie, societate digitală);

- creştere durabilă (creşterea eficienţei în producţie şi a competitivităţii)

- creştere economică incluzivă (participare sporită pe pieţele muncii, dobândirea de noi abilităţi profesionale, diminuarea sărăciei).

Atât secretarul general al Consiliului Europei,Thorbjorn Jagland cât şi José Manuel Durão Barroso, preşedintele Comisiei Europene au subliniat, în deschiderea conferinţei, importanţa acţiunii energice, concertate, pentru combaterea sărăciei, întărirea solidarităţii inter-generaţii, dezvoltarea drepturilor universale ale omului, a instituţiilor democratice şi a societăţilor pluraliste.

În cadrul conferinţei au fost organizate cinci grupuri de lucru, după cum urmează:

Transformări în Europa: coeziunea socială şi co-responsabilitatea, factori-cheie în crearea unei viziuni şi în reconstrucţia încrederii în viitor;

Necesitatea conceptului de coresponsabilitate socială: perspective şi obstacole;

Mobilizarea cetăţenilor şi a factorilor implicaţi prin şi pentru coresponsabilitate;

Provocările plasării coresponsabilităţii sociale în centrul agendei politice;

Auto-organizarea pentru a atinge obiectivul asigurării bunăstării pentru toţi.

Conferinţa s-a încheiat cu discursul lui Laszlo Andor, Comisarul european pentru Afaceri Sociale şi Incluziune, care a subliniat necesitatea dezvoltării societăţii sustenabile incluzive şi a construcţiei Europei coezive.

Proiectul Cartei Europene a Coresponsabilităţii Sociale (www.coe.int/t/dg3/socialpolicies/socialcohesiondev/source/Conf%202011/Charter_en.pdf) este un document  inovator în domeniul coeziunii sociale . Sărăcia, insecuritatea, discriminarea, inegalităţile sociale, economice, generaţionale, stagnarea, criza – toate sunt realităţi ale timpului nostru, dar pot fi oprite din expansiune, în prezenţa unei atitudini proactive, responsabile, asumate. Organismele statale, politicienii, partenerii tradiţionali din cadrul dialogului social nu mai pot rezolva, independent, în izolare, problemele vieţii europene. Viziunea continentului european în progres este una în care fiecare dintre noi, pe oricare dintre poziţiile pe care ne aflăm, poate acţiona ca lumea în care trăim să fie mai justă, mai bună, mai prosperă.

Din partea Asociaţiei CRIES au participat la eveniment: Mihaela Veţan, Mariana Cernicova şi Mariana Niteţelea.

 

Mic dicţionar

al termenilor utilizaţi în proiect

 

Bunăstare pentru toţi

 Bunăstarea este un produs al unei relaţii complexe între bunuri tangibile şi intangibile de natură publică sau privată, între spaţiul de viaţă publică şi privată, între balanţa socială şi cea personală. Evidenţierea izolată a unor elemente ar fi lipsită de sens. Pentru acest proiect, întemeiat pe metodologia elaborată şi promovată de Consiliul Europei, bunăstarea pentru toţi este modul de a pune în aceeaşi ecuaţie percepţia individuală a bunăstării, aşa cum este ea identificată la nivelul grupurilor omogene dintr-o comunitate, şi  bunăstarea socială a comunităţii însăşi.

Coeziune Socială

Coeziunea socială este definită de Consiliul Europei ca reprezentând “capacitatea societăţii de a asigura bunăstare pentru toţi membrii ei, minimizând disparităţile şi evitând polarizarea”. Coeziunea socială (CS) reprezintă un proces, un ideal, ce trebuie continuu cultivat, îmbogăţit şi adaptat. CS este legată de crearea solidarităţii în societate, astfel încât excluderea şi sărăcia să fie reduse cât mai mult posibil.

Co-responsabilitate

Co-responsabilitatea, sau responsabilitatea socială partajată/împărtăşită (în engleză – Shared Social Responsibility, SSR) este un concept de generaţie nouă, semnalând aprofundarea înţelesului atribuit conceptului de responsabilitate socială. Co-responsabilitatea presupune asumarea interdependenţei în responsabilitatea actorilor sociali; o împărţire reciprocă între actorii care au capacitatea de a fi consideraţi co-decidenţi.

Progres societal

Progresul societal reprezintă abilitatea fiecărei comunităţi umane de a-şi folosi  cunoştinţele, abilităţile şi conexiunile, pentru a aduce o transformare coordonată a bunăstării pentru toţi. El nu poate fi măsurat fără o analiză complexă a societăţii. Metodologia utilizată în proiect, care stimulează implicarea cetăţenilor în definirea noţiunii de bunăstare şi a indicatorilor de măsurare a acesteia permite şi măsurarea progresului societal cu instrumente ştiinţifice, coerente cu cele relevante la nivel european.

Metodologia SPIRALL

Metodologia SPIRALL (Societal Progress Indicators and Responsibilities for All) este metodologia de tip participativ elaborată, testată şi dezvoltată de Consiliul Europei şi utilizată în acest proiect. Ea porneşte de la implicarea cetăţenilor şi a comunităţilor în asigurarea progresului societal pentru atingerea bunăstării pentru toţi.

 

________________________________________________________

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Construirea unei viziuni a progresului societal, pornind de la cetăţeni

Coresponsabilitate socială – viitorul Europei coezive şi vizionare

Mic dicţionar al termenilor utilizaţi în proiect

 

Imagini de la conferințele de lansare