Asociația C.R.I.E.S. - câteva cuvinte despre noi

La baza activităţii Asociaţiei CRIES se află convingerea că problematica actuală a sărăciei şi excluderii sociale impune extinderea sferei responsabilităţi individuale şi colective, atât în spaţiul public, cât şi în cel privat. Acesta este motivul pentru care activitatea Asociaţiei CRIES să se desfăşoare pe 2 niveluri importante de intervenţie: instituţional (prin promovarea de politici publice sustenabile) şi comunitar (prin promovarea de iniţiative cetăţeneşti).

Obiectivele Centrului de Resurse pentru Iniţiative Etice si Solidare sunt:
a) creşterea capacităţii actorilor instituţionali, sociali şi economici de a acţiona în domeniul economiei sociale, al economiei solidare şi al dezvoltării durabile;
b) creşterea implicării cetăţenilor în promovarea, dezvoltarea şi consolidarea iniţiativelor etice şi solidare din domeniul finanţării etice şi solidare (a consumului responsabil, comerţului echitabil etc.);
c) facilitarea incluziunii sociale active şi a integrării profesionale a persoanelor marginalizate social, prin promovarea unor forme de intervenţie specializate (de exemplu: întreprinderi sociale, întreprinderi de inserţie, cooperative sociale sau alte forme de organizare din domeniul economiei sociale).

Principalele acţiuni şi demersuri dezvoltate de Asociaţia CRIES până în prezent:
 promovarea conceptului de „teritoriu coresponsabil” şi dezvoltarea indicatorilor de bunăstare în colaborare cu cetăţenii din Timişoara, în vederea elaborării unui Plan local de acţiune în domeniul incluziunii sociale;
 dezvoltarea în România a parteneriatului ASAT – Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti în favoarea micilor producători de proximitate (www.asat.ecosapiens.ro);
 dezvoltarea primei platforme on-line de promovare a comerţului echitabil în România şi organizarea unor evenimente de informare şi sensibilizare (www.comert-echitabil.ro);
 promovarea conceptului de întreprinderi sociale de inserţie pentru persoanele marginalizate pe piaţa muncii şi organizarea unor workshop-uri de specialitate.

 

 

Rolul dialogului social în promovarea incluziunii sociale active - scurtă prezentare

Asociaţia CRIES - Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (www.cries.ro) în parteneriat cu Platforma Europeană IRIS (www.iris-network.eu), Institutul Intercultural Timişoara (www.intercultural.ro), Asociaţia Serviciul APEL (www.apelngo.ro) şi Asociaţia Reper 21 din Bucureşti (www.reper21.ro) desfăşoară proiectul strategic Rolul dialogului social în promovarea incluziunii sociale active. Proiectul este co-finanţat prin Fondul Social European şi este prevăzut să se deruleze la nivel naţional, în perioada august 2010-iulie 2013.

Proiectul urmăreşte promovarea conceptului de teritoriu de coresponsabilitate, concept inovativ propus de către Consiliul Europei. În 2007, Timişoara a fost primul oraş din Europa Centrală şi de Est care a fost implicat în dezvoltarea acestui demers, prin construirea indicatorilor de bunăstare în colaborare cu cetăţenii. Prin proiectul prezent se urmăreşte extinderea demersului la nivel naţional, prin implicarea unui număr de 8 oraşe.

Grupul ţintă este format din 120 de persoane şi organizaţiile lor: personal al organizaţiilor societăţii civile, personal al partenerilor sociali, personal al membrilor pactelor regionale pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială, personal al camerelor de comerţ şi industrie, personal al asociaţiilor fermierilor şi meseriaşilor.

Principalele activităţi prevăzute în cadrul proiectului sunt:
1) Dezvoltarea unei Platforme Naţionale a Grupurilor Locale de Acţiune în Domeniul Incluziunii Sociale;
2) Formarea a 40 de persoane în vederea implementării metodologiei de elaborare a Planurilor Locale de Incluziune Socială;
3) Dezvoltarea a 8 Planuri Locale de Incluziune Socială;
4) Elaborarea unui portofoliu de bune practici în domeniul incluziunii sociale;
5) Organizarea de schimburi de experienţă în domeniul incluziunii sociale;
6) Elaborarea unui număr de 8 proiecte inovative în domeniul incluziunii sociale;
7) Personal din 8 organizaţii ale societăţii civile va beneficia de un numar de 640 de ore de consultanţă şi mentoring în elaborarea şi implementarea de proiecte în domeniul incluziunii sociale.
 

 

 

 

Vă invităm la acţiune... şi la dezvoltarea coresponsabilităţii sociale

 

Direcţia de Coeziune Socială a Consiliului Europei a iniţiat în anul 2007 demersul de „teritoriu de coresponsabilitate” în vederea promovării coeziunii sociale, definită ca şi „capacitatea societăţii de a asigura bunăstare pentru toţi membrii săi”.

Îndeplinirea acestui obiectiv se poate realiza printr-o schimbare de paradigmă a modului în care sunt înţelese rolurile şi responsabilităţile sociale a fiecărui membru al societăţii. Responsabilitatea socială este mai degrabă înţeleasă ca şi coresponsabilitate alături de ceilalţi.

Teritoriul de coresponsabilitate este un teritoriu (municipalitate sau ansamblu de municipalităţi) în care este demarat un proces de dezvoltare a unor noi forme de co-responsabilitate a actorilor colectivi şi a cetăţenilor pentru a-şi asuma schimbările necesare în vederea asigurării bunăstării tuturor, inclusiv a generaţiilor viitoare, într-o manieră inclusivă şi echitabilă.

Construirea coresponsabilităţii sociale se face printr-un proces de dezvoltare a unei viziuni comune despre bunăstare/progres, viziune construită împreună cu membrii comunităţii/societăţii. Coresponsabilitatea socială aduce în discuţie totodată importanţa asumării unui impact transversal al acţiunilor individuale şi/sau colective, fapt care face necesară depăşirea unei viziuni sectoriale de dezvoltare.

În vederea dezvoltării unei viziuni comune asupra bunăstării/progresului, Consiliul Europei a dezvoltat o metodologie de construire a indicatorilor de bunăstare împreună cu cetăţenii, care a fost implementată la nivel internaţional: Mulhouse (Franţa), Paris (Franţa), Timişoara (România), Trento (Italia), Insula Capul Verde, Montijo (Portugalia), 20 de comunităţi din Regiunea Walonă (Belgia).

Conform metodologiei prezentate de către Consiliul Europei, dezvoltarea demersului de “teritoriu de coresponsabilitate” se realizează în 4 etape diferite, cu sprijinul unui grup de coordonare compus din diferiţi actori locali.

1.Definirea obiectivelor de bunăstare împreună cu cetăţenii (acestea sunt traduse sub formă de indicatori) şi analizarea situaţiilor sociale de la nivel teritorial pe baza acestora: acest aspect permite identificarea situaţiilor de excluziune social, prin utilizarea criteriilor exprimate de către cetăţeni;
2. Analiza acţiunilor/proiectelor locale din perspectiva obiectivelor de bunăstare: permite punerea în valoare a acţiunilor care promovează solidaritatea social şi bunăstarea tuturor;
3. Lansarea unor iniţiative pilot care vin să remedieze situaţii grave de excluziune social: acestea permite dezvoltarea coresponsabilităţii actorilor teritoriali în raport cu obiectivele de bunăstare;
4. Dezvoltarea, pe baza rezultatelor acţiunilor pilot, a unui Plan de Coresponsabilitate Teritorială: acesta permite dezvoltarea unui plan de acţiune pentru promovarea progresului societal la nivel local.

1.Definirea bunăstării şi a indicatorilor de bunăstare: acesta reprezintă un exerciţiu de democraţie propus cetăţenilor. Se formează grupuri monicrome şi policrome pentru a identifica împreună criteriile de bunăstare. Exerciţiul se poate face la nivelul unui oraş, cartier, companie, şcoală, etc.
Pe baza criteriilor exprimate de către cetăţeni sunt construiţi indicatorii de bunăstare, care servesc la identificarea şi evaluarea situaţiilor de bunăstare şi excluziune socială existente la nivelul territorial.

2. Analiza acţiunilor locale
Se are în vedere analizarea impactului şi relevanţei acţiunilor existente la nivel teritorial:
- in raport cu criteriile de bunăstare identificate de către cetăţeni;
- în raport cu criteriile de excluziune socială exprimate.

Realizarea acestei acţiuni permite:
- realizarea unei analize transversale a impactului acţiunilor identificate dincolo de obiectivele specifice care stau la baza acestora;
- ameliorarea acţiunilor existente;
- identificarea situaţiilor critică, a situaţiilor de excluziune pentru care nu există răspuns sub formă de acţuuni locale (sau pentru care răspunsurile sunt insuficiente) ;
- identificarea pârghiilor necesare pentru dezvoltarea de acţiuni sinergice ;
- construirea unei strategii concertate de coresponsabilitate socială pentru bunăstarea tuturor membrilor unei comunităţi.

3. Invitaţie la iniţiativă şi experimentare:

Prin declanşarea unor acţiuni şi proiecte pilot, se are în vedere dezvoltarea unor noi forme de coresponsabilitate, fie că este vorba de iniţiative ale cetăţenilor (cum sunt cele de consum responsabil), a companiilor sau a unor actori comuni. Acest lucru se întâmplă prin invitarea cetăţenilor şi actorilor locali de a participa la identificarea de idei şi dezvoltarea de parteneriate necesare pentru punerea în practică a ideilor.

De exemplu, la Moulhouse (primul oraş unde a fost lansat acest demers) au fost iniţiate diverse acţiuni pilot: dezvoltarea de parteneriate consumatori-mici producători locali, dezvoltarea conceptului de contract social multipartite (pentru persoane beneficiare de venitul minim garantat).

Pentru facilitarea acestei dimensiuni de experimentare, pot fi organizate întâlniri publice unde să existe schimburi de idei, de exemplu sub forma unor târguri de idei. În decembrie 2009, Asociaţia CRIES a organizat în Timişoara prima ediţie a Târgului de Idei pentru o societate coresponsabilă, în colaborare cu Platforma Europeană IRIS şi Centrul Cultural Francez Timişoara.

4. Plan de Acţiune:
Rezultatele acţiunilor pilot şi efectele multiplicatoare ale acestora pot fi încadrate într-un plan de acţiune (plan de acţiune local pentru incluziune/coeziune socială). Acesta se poate susţine pe o Cartă a Coresponsabilităţii locale, care poate fi promovată şi dezvoltată la niveluri diferite.
 

 

Scurtă descriere a demersului dezvoltat la Timişoara

Timişoara este primul oraş din Romînia care a dezvoltat demersul de „teritoriu de coresponsabilitate”, iniţiat în anul 2007 de către Consiliul Europei şi Platforma Europeană IRIS. Parteneri instituţionali la nivel local au fost Primăria Municipiului Timişoara şi Prefectura Timiş.

Demersul a fost dezvoltat cu sprijinul unui grup local de coordonare, alcătuit din peste 60 de reprezentanţi, împreună cu care a fost demarat procesul de construire a indicatorilor de bunăstare. Procesul s-a derulat în mai multe etape, mobilizând un număr de aproximativ 1000 de cetăţeni:
 formularea criteriilor de bunăstare de către cetăţeni, Septembrie 2007;
 elaborarea indicatorilor de bunăstare pe baza criteriilor enunţate de către cetăţeni, Septemnrie 2007-Ianuarie 2008;
 validarea indicatorilor de bunăstare de către cetăţeni, Februarie 2008;
 evaluarea calitativă a situaţiei din Timişoara pe baza indicatorilor de bunăstare, Iunie 2008;
 evaluarea cantitativă a indicatorilor de bunăstare, pe bază de chestionar, Iunie-Septembrie 2009.

În urma întâlnirilor cu cetăţenii au fost construiţi un număr de 31 de indicatori de bunăstare, care au fost clasificaţi în 7 familii: Mijloace de Viaţă, Mediu Înconjurător, Guvernare, Relaţii Umane, Echilibru Personal şi Social, Sentimente, Participare.

Procesul s-a caracterizat printr-o importantă mobilizare a actorilor locali care a favorizat lansarea unor proiecte de coresponsabilitate socială, în special în domeniul economiei sociale şi solidare.
 

________________________________________________________

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.